Prin excelență, a creat totul din nimic, dar mântuirea nu e la grămadă

Hexameronul este dovada atotsuficienței. A avut nevoie doar de șase zile pentru a crea totul din nimic. Nu a avut la îndemână nicio substanță miraculoasă, pe care să o împrăștie și astfel totul să ia ființă, nu a avut la picioare o lume pe care să o ordoneze ulterior după bunul plac, ci într-o zi a decis să facă totul din nimic. A întocmit prin excelență omul, deasupra dobitoacelor, cea mai înaltă creație terestră, și ar fi un semn de aroganță să proclamăm că lumea e prost întocmită. Doar păcatul adamic a putut răsturna ordinea lucrurilor și totuși, a existat un preț, plătit mult prea scump pentru un nevinovat.
Așa cum Dumnezeu decide de unul singur ceea ce face, așa cum într-o zbuciumată zi a decis să își trimită fiul pe pământ pentru a răscumpăra prețul creației, a lăsat omenirii conceptul de liber arbitru. Astfel că omul își alege singur drumul, nimeni nu vine să îl tragă de mânecă dacă astăzi a mințit și ieri a furat, dar bineînțeles că nici mântuirea nu este la grămadă. Dacă tunetele care zguduie cerul și îți poartă casa pe ape ca o barcă fără vâsle nu te-au convins, dacă urechile tale au rămas tot surde la zgomotul uraganelor, dacă niciun semn de sus nu te-a convins că este și pentru tine un loc în Cer, nu te aștepta că ceva de pe pământ va reuși să o facă. Ca liber arbitru, singur vei hotărî când este momentul să lași mâna perfectă să spargă ghețarul de la ușa inimii tale. Dumnezeu nu te obligă, dar te așteaptă.
Așteaptă ziua în care îl vei pofti în grădina ta pentru a planta din nou. Rămâne la latitudinea ta cât mai vrei să lași buruienile uscate să îți ocupe terenul, pentru că, să recunoaștem, abilitățile tale de grădinar sunt reduse la zero.